12 ianuarie 2010

Pacat

Imi aduc si acum aminte cand am facut drumetia asta...eram cu prietenii mei, ne bucuram de umbra copacilor de la marginea padurii. Tipic Romaniei, padurea arata nemaipomenit pe margine, dar cand ajungi in mijlocul ei ai surpriza pe care vi-o arat eu acum. Defrisari masive..."ca doar avem de unde"... Candva puteai sa auzi cantecele de munte cu tema padurii: Codrule, maria ta, lasa-ma la umbra grea Si sa-mi curga lumea mea Umbra-i deasa, vantul bate Si racoarea ma strabate Voi gandi la toate cele Cate-n luna si in stele O sa am doar flori in fata Si privirea in verdeata O sa fiu atunci cuminte Si-o sa-mi fii chiar tu parinte Si-o sa-mi dai imbracaminte Umbra deasa drept camasa Si copacii ca o casa Voi gandi la mandra mea Si frunzele-mi vor cadea Si la oameni m-oi gandi Lucrurile toate se vor limpezi Padure, frumoasa esti Sa nu mi te vestejesti Ca doar tu ma linistesti Umbra-i deasa, vantul bate Gandurile-mi sunt furate Si gandesc la toate cele La batrani si la Ilene O sa am doar flori in fata Si privirea in verdeata Mircea Florian Pentru ce sa le mai cantam azi...pentru cine si pentru ce?!

Totalul afișărilor de pagină

32,240